Candva..

Am pierdut prezentul, visând la un viitor ce nu avea sa se întâmple. 
Încet, încet , am transformat "astazi" intr-un "ieri " incert ca poziționare in timp si spațiu , pentru ca nu imi amintesc sa il fi trăit . Nu imi amintesc daca am fost acolo si mai ales ce făceam .. Nu pot sa leg niciun "ieri" de o emotie trăită intr-un prezent de dinainte .. Si niciun "cândva" de realitatea lui "astazi" .
Trăiesc in viitor ,dar cu gândul la trecut . Impropriu zis "trăiesc" , se pare ca doar exist , pentru ca singurul lucru pe care il fac astazi, acum, in prezent, este sa respir .. Restul gravitează in jurul unui amestec ciudat de "a fost odata.. " , "..s-a terminat.." , " dar sper ca va mai fi cândva ! "

Ma acuzați ! Eu tre' sa scriu !

Nu stiu la alții cum funcționează , dar pe mine ma trosneste Inspirația in cele mai ciudate momente. Adică , stau de vorba cu omu' , fața in fața si deodată ,ma trezesc ca alt film se derulează in capsorul meu. Imi cer scuzele de rigoare si pun mana pe iPhone , sa notez grabita ce mi-a Săgetat mintea. 
Stiu , nu-i frumos , sau de laudat .. Dar cei care ma cunosc (adică bine , nu superficial ), stiu ca asa functionez si nu încadrează fapta ca pe-o lipsa crunta de respect :) Ba chiar e funny uneori , il mai auzi pe câte unu' "stai , ca a noastră iar e in transa :))) las-o sa scrie , ca altfel explodează ! " 
Anyway , mai interesant este cand încerc sa adorm si nu pot . De ce ? Din același motiv : filmuuu ' ! Si uite-asa, deschid câte un ochi pe rând , caut iPhone 'ul prin pat, pe sub perna , pe sub mine... pe sub pisică si cand intr-un final il găsesc , scriu ce mi-a mai ramas din piciorul de idee ce am avut-o inițial .( ideea era întreaga , dar pana m-am adunat eu si ale mele gadget-uri, a dat sa fuga , iar in disperarea momentului , am apucat-o d'un picior )
Dar vine si reversul ! Cand , efectiv , nu fac nimic si imi iau poziția de om gânditor si astept ..si astept .. Si ma gândesc in timp ce tot astept .. si nimic .. Adică nu chiar nimic, e ceva acolo , dar parca nu prea se leagă si oricum nu trece de comisie ( adică de mine ! ) 
Si uite asa , am ajuns eu la concluzia ca , daca simturile imi sunt amortite si mainile parca sunt legate , iar cand funcționează maxim, ma dau pe
multitasking mood:) 
Asa ca , nu va panicati daca vedeți pe strada, la film , in supermarket , la si in metrou , RATB sau oriunde ma
mai duc piciorusele astea doua , o nebuna butonand in disperare un iPhone :) nu sta pe FB ! Doar scrie ce-i dictează Inspirația ;)

Tu esti cel pentru care merita sa suferi ;)

Mi-a ramas in minte citatul următor :"Adevarul este ca toți te vor face sa suferi. Trebuie doar sa ii gasesti pe cei pentru care merita sa suferi " -Bob Marley.
Eh, ce sa zic.. pana in acest moment, viața mi-a demonstrat ca in spatele acestor rânduri , se ascunde un adevăr absolut . Prin definitie, suntem egoiști , constient sau nu, dar suntem. Cine crede ca face , spune , alege ceva sau iubeste neinteresat, l-as ruga sa arunce o privire mai atenta asupra propriei persoane. Chiar si Suferința este egoista . Si o faci pt tine, suferi pt tine, nu pentru altcineva. Spune-mi, cati oameni cunoști, care dupa o perioada de Suferința, au ramas la fel ? Cati oameni răniți , au ales sa meargă pe același drum , cu același bagaj de vulnerabilități si cu inima la fel de larg deschisă ca prima data ? Probabil sunt câțiva.. Dar este o chestiune de timp si atat.. Unii învață mai greu :) pana la urma , Suferința este tichetul spre o alta destinație .
Asa ca, Da! Toți te vor face sa suferi , intr-un fel sau altul .. Pentru ca fiecare își urmărește scopul . Si stiu ca suna odios, ca asta ne face sa părem niste animale , mânate de instinct si nimic mai mult.. Dar oare, la baza, nu asta suntem? Nu suntem  animale civilizate cu forța in scopuri la fel de egoiste dar expuse frumos pe peretele societății ? Nu militez pentru libertate absoluta .. Nu o Înțelegem si nu am sti ce sa facem cu ea, tocmai pentru ca fiecare , in felul sau , este egoist si atat fericirea cat si Suferința sunt egoiste , deoarece satisfac  nevoi primare .

Cupidon , ia-ti prostul inapoi !!

Da, da! Cupidon , tu, prietene !
 Nu te uita stânga -dreapta , neștiutor cu ditamai semnul de întrebare deasupra capului ! Ai mai dat tu gres, dar ca acum niciodată ! Ce te-ai gândit ? Hai sa-i trimit aici, pe toți astia speciali , de parca la mine e casa de corectie .
 Da' cu ultimu' ai dat-o -n bara tare si chiar ma gândesc serios sa renunț la serviciile tale pe perioada nedeterminata ! Te caut eu cand mai am chef sa sufăr ;)
Ah, nu înțelegi la cine ma refer :)
Stii bine despre cine vorbesc ! Ala de mi l-ai ambalat frumos anul tecut . Te -ai gândit tu ca mi-ar prinde bine o iubire de-o vara , mascata sub bune intențiii si declarații adolescentine , jurămintele si promisiuni pe termen lung .
M-a fascinat atat de tare introducerea pe care i-ai facut-o , ca nici nu am realizat ca mi l-ai trimis fara instructiuni de folosire. Sau asta era idee? Era defect si voiai sa scapi de el ? Câte l-au mai refuzat / returnat înaintea mea? Hai , ca tre' sa ai un istoric ! Dar stii ceva? Nici nu mai contează ! Ia-l si fa ce vrei cu el, plasează -l in alta parte , spre binele lui , la o distanta considerabila .
Si tu, ai face bine sa ma eviti o perioada , asta daca vrei sa nu iti fac Reclamație ! Ca vorba aia, lista de așteptare e plină de Cupidoni care iti vânează poziția ;)

Ma minti ca ma iubesti, te mint ca te cred. Suntem chit! Sau nu..

Nu stiu care dintre noi minte mai grav.. Sau daca nu cumva, prin definitie , minciuna înseamnă gravitate .
Tu o faci pentru ca ti-e teama de reactia mea, eu o fac pentru ca nu vreau sa ma cert ..
De foarte mult timp nu mai suntem pe aceeasi lungime de unda si desi simtim asta , niciunul nu ar lua vreo hotarâre in sensul asta .. Ne complacem in situație si ne repetam , individual , ca totul va fi bine, ignorând vocile interioare , inteleptele care in disperare încearcă sa ne trezească la realitate , la realitatea pe care o simtim dar nu vrem sa o acceptam, pentru ca ne e frica de schimbare , ne e frica de nou, ne e frica sa rămânem cu noi insine dupa atâta timp in care ne-am vazut doar prin ochii celuilalt , ne-am auzit doar prin urechile lui/ei si am redus la tăcere tot ceea ce am fi vrut , dar nu găsea ecou si de partea cealaltă ..

M-am pierdut pe mine, încercând sa iti fac pe plac , sa fiu ceea ce iti doresti si nu esti tu vinovat !! Nici intr-o mie de ani! 
Te-ai uitat pe tine , in disperarea de a-mi arata cat sunt de importantă si nu este vina mea, pentru ca niciodată nu am râvnit locul tau in viața ta !
Am oferit ceea ce credeam fiecare ca vrea celălat , fara sa căutam confirmări . Si nu ar fi fost greșit , daca din cand in cand ne-am fi oprit pentru cateva secunde,ne-am fi privit in ochi si am fi înțeles ..
Acum ce facem ? Cine o spune ? De simțit o simtim amândoi , dar cine are curajul ?

Cum stii ca te iubeste?

 










Cum stii ca te iubeste? ( Si nu spun "cu adevarat" , pentru ca iubirea , prin definitie, nu poate fi decat adevarata ! Restul e altceva..:)
Pai e simplu! :)
Nu iti promite luna de pe cer, dar te tine de mana in timp ce o priviti impreuna si poate numarati si stelele..
Nu iti spune ca i-ai lipsit si ca s-a gandit numai la tine, te trezesti cu el la usa.
Nu iti promite ca veti fi impreuna indiferent ce s-ar intampla, ci este langa tine indiferent ce s-ar intampla !
Nu iti spune ca isi doreste o viata cu tine, sta langa tine o viata.
Nu doar iti spune ca te iubeste, iti dovedeste asta prin cele mai simple gesturi..
Nu promite momente speciale, le face speciale!
Nu iti spune ca esti varful de munte pe care ar vrea sa il recucereasca zilnic, te duce pe culmile fericirii..zilnic :)
Nu pierde prezentul gandindu-se la viitor, il face acum, il faceti impreuna.

Nu promite/ spune! El face, este acolo ! Si asta pentru ca te iubeste !
Daca l-ai gasit , pastreaza-l ! Restul doar te-au ajutat sa ajungi la el sau sa il descoperi ;)

Niciodată sa nu intrebi "de ce ma iubesti ? "

Niciodată sa nu intrebi pe cineva de ce te iubeste ..
Doar taci si bucura-te!
Pentru ca răspunsul s-ar putea sa sperie, deopotrivă ,atat un om sensibil cat si unul puternic .. Cand va realiza ca este departe de a putea controla ceea ce simte , se va simti vulnerabil si nimănui nu ii place asta.
Asa ca, doar bucura-te ! Si daca esti suficient de isteț , intr-o buna zi, vei afla singur răpunsul ..;)

despre tine..

Pentru ca este vorba doar despre tine, voi încerca sa ramân pe marginea terenului si sa imi iau in serios rolul de observator ;)

Inca nu m-am hotărât la ce timp as vrea sa scriu. Daca m-as raporta la trecut , as umple pagini întregi de cuvinte si expresii care ,poate ,te-ar descrie mai bine decât te știi tu.

Despre tine , cel de acum, nu am nimic de spus..nu te cunosc.

Asa ca, de dragul scrierii , o sa fac o incursiune in trecut.

Erai frumos,deschis,atent si hotărât . Credeai in tot ceea cea spuneai si emanai fericire .. O căutai in fiecare margine a lumii si o găseai acolo, in inima ta, de fiecare data. Ii zambeai si sufletul ti se umplea de ea cand iti răspundea cu o privire calda si cu un "te iubesc" soptit in trecere, spus ,mai mult,cu ochii decât cu gura...

Erai nerăbdător sa o vezi, sa o auzi, sa ii simti vibratia , erai dependent de ea si epatai prin lux emotional :)

Nu concepeai înstrăinarea si nu iti permiteai sa lași garda jos nicio secunda . Visai o lume doar a voastră si deja o vedeai concretizandu-se .. O iubeai ! Da, chiar o iubeai :) Si a fost atat de intens , încât te-a speriat .. Nu erai pregătit pentru astfel de trăiri si nici pentru responsabilitate ce deriva de aici..

Si brusc , s-a stins! Pentru ca dragostea nu-i pentru cei slabi si fricosi, e pentru cei puternici , pentru cei care au curajul sa si-o asume si sa o trăiască ... Adica nu pentru tine, cel de acum :)

despre mine..

Cine sunt eu? Pai depinde pe cine intrebi.. si cand intrebi :)
Daca o intrebi pe cea mai buna prietena a mea, va spune ca sunt persoana potrivita la momentul potrivit...cu replica potrivita, ca ma pricep sa dau sfaturi dar nu si sa le urmez :P
Daca o intrebi pe mama, o sa raspunda cu lacrimi in ochii, ca sunt tot cea i-a mai ramas si ce iubeste mai mult pe lumea asta ( sunt chiar cuvintele ei )
Daca il intrebi pe el.. ei bine, aici intrevine variabila "cand" ; Sa incepem altfel : daca l-ai fi intrebat  acum vreo luna, ar fi spus ca sunt tot ce si-a dorit si ca nu ii vine sa creada ca m-a gasit..chiar si asa tarziu :) Daca il intrebi acum, s-ar putea sa iti raspunda cu o intrebare : "despre cine vorbim ?" ..asta daca va raspunde.
Daca ma intrebi pe mine, s-ar putea sa nu iti pot raspunde pe loc :) Asa ca, mai bine nu ma intreba!;)
Pe principiul "Totul este relativ" , imi rezerv dreptul la relativitate... oricum s-ar traduce ea si orice implicatii ar avea .

So, ce-i mai bine? Sa ranesti cu un adevar? Sau sa ucizi prin tacere si ignorare ?